Problema cu petrecerile de adulti e ca toata lumea e casatorita si serioasa. Problema cu chefurile de adolescenti e ca se bea si se fumeaza. Problema cu zilele de nastere ale copiilor este ca nu se uita niciodata… si nu in sensul bun.
Sora mea, Flory (vine de la Floriana, ca suna mai rafinat decat Florina) era clasa a doua cand, pe principiul delegarii muncii, ai mei m-au facut sefa peste o sleahta de mici salbatici veniti sa-i cante "La multi ani" scumpei mele surioare. Nu era nicio problema, chiar imi place sa ma gandesc ca am un pic de talent didactic, in sensul ca ii pot distra pe copii fara nicio problema majora. Credeam asta pana cand realitatea mi-a tras o palma zdravana peste fata.
Aveam atunci ceva spray de vopsit parul, care trecea dupa o singura spalare, chestie care parea foarte distractiva. Asadar, le-am facut suvite fetitelor, iar singurul baiat care a venit a fost curand prins de fete si vopsit cu forta de catre ele. Cand tanti mama unui copil a venit sa-si recupereze « odrasla », i-am facut si ei niste suvite portocalii. (Mai tarziu, dupa ce au plecat invitatii, am citit pe eticheta ca de pe parul deja vopsit nu se mai duce… Doamna respectiva era deja destul de roscata cand i-am aplicat tratamentul.)
Tot a spray arata si un gen de spuma decorativa, ramasa de pe vremea Craciunului, care se punea pe brad sau pe ferestre ca sa semene cu zapada. Si, dovedind un simt de observatie tipic situatiilor de acest gen, invitatii o gasesc si o imprastie pe pereti, covor, in ochi si in par la alti copii, pe hainele mele bune.
Nu indrazneam sa ies din camera de frica sa nu devina si mai salbatici… Eram totusi cat de cat in control. Intre timp, parintii mei aveau parte de un entertainment de mare clasa : Ca intr-un mic Colloseum (pleonastic, nu ?) eu ma chinuiam sa dresez o haita de pseudo-animale salbatice sub privirile spectatorilor. Sper ca nu era totul pentru amuzamentul lor… Sper… Mami…? Tati… ? Flory… ?
