Disney ca pe vremuri

Am văzut The Princess and the Frog şi mi-a picat tare bine. În sensul că totul era făcut în stilul în care îmi amintesc eu filmele de animaţie Disney. 2D, cu prinţese frumoase şi cu animale vorbitoare, cu personaje secundare taaare simpatice [aligatorul Louis şi licuriciul Ray făcând mare atmosferă, cam aşa cum făceau pe vremuri Baloo sau Timon şi Pumba], cu un personaj negativ interesant şi cu un happy-end în focuri de artificii.

Deşi unii s-ar înghesui să-mi amintească de faptul că am mai crescut între timp şi că nu am ce căuta prin lumea filmelor de animaţie, permiteţi-mi să nu fiu de acord. Filme precum Frumoasa şi Bestia, Ariel, mica sirenă sau Lion King, chiar şi Hecules mi-au plăcut atât de mult atunci încât încă îmi amintesc de ele cu drag şi le-aş revedea oricând. Nu mă încântă desenele 3D sau filmele live-action de la Disney, sunt mult prea old-school pentru asta.

În fine, celor care îmi împărtăşesc gusturile cu privire la animaţia de calitate, le recomand The Princess and the Frog, pentru o oră şi jumătate care să vă amintească de copilărie.