Scuzati lipsa de diacritice, care este datorata laptopului imprumuntat de la dragul de Sica. Acestea fiind zise, bloguiesc de la pensiunea Mama Uta (a se pronunta Utza), din excursia la Arieseni/pestera Scarisoara, unde am pornit, copii silitori din Consiliul Elevilor, ca rasplata binemeritata a eforturilor noastre indiverse activitati. So, long story short, vorba unui prieten foarte bun, daca va paste gandulsa veniti pe aici, as spune ca mai bine urcati cu masina pana la pestera, avand invedere ca noi toti suntem deja de-a dreptul exausted dupa un drum per pedes ce a inceput la 11 fara un sfert dimineata si, cu mici intreruperi, a durat pana acum o jumatate de ora, cand ne-am cazat.
Pestera nu e atat de spectaculoasa precum s-ar fi asteptat o gasca obosita de prunci la sfarsitul unei urcari de 3 ore si probabil ca aveam destule obiective mai aproape sau mai accesibile, dar trebuie sa recunosc ca mi-a prins bine aerul de munte si chiar efortul pe care l-am depus. In definitiv, doua mancari strica, doua activitati fizice repara. Oamenii din Consiliul Elevilor reprezinta o companie cat de poate de placuta, iar pentru distractia clasei de a saptea pe care am declarat-o castigatoarea concursului Clasa mea este model, mi-am permis sa aplic jocul cu killerii de la IPW. Prin urmare, cer in mod oficial proprietarilor de drept ai jocului sa faca o exceptie de la copyright si sa-mi permita sa spun ca a fost un succes.
Pe de alta parte, dupa ce ne-am batut joc de biata pensiune fara macar sa o vedem [cand cineva a intrebat daca sunt dusuri individuale, am inceput sa fabulam cu privire la wireless gratis, la SPA si jacuzzi], am avut o surpriza placuta. Cazarea e de conditii superbe, cu dusuri la camera si, DA, cu internet wireless. Asadar, semnalul de la telefon fiind destul de slab, permiteti-mi sa va salut pe toti si sa inchid bloggerul. Deseara, bagam o Mafie cum n-a mai vazut Arieseniul.
