Citeam la denisuca un articol despre uzul diacriticelor şi mi-am amintit că aveam o idee de postare vag legată de subiect. Mai exact, ideea ar fi fost că nu trebuie făcute sacrificii tehnice de dragul stilului. Precis aţi văzut şi voi nenumărate felicitări, invitaţii reclame, broşuri, bannere, prezentări şi câte şi mai câte care, din dorinţa de a arăta cât mai bine aleg fonturi elaborate (mă refer aici mai ales la cele de tip handwriting) care nu au diacritice disponibile. Şi atunci ce fac ei? În loc să schimbe fontul pe unul complet cu toate semnele, indiferent de numărul de căciuliţe, virguliţe sau accente necesare, lasă textul fără diacritice.
Sau celălalt caz, când, deşi fontul permite utilizarea diacriticelor, textul e lăsat aiurea fără diacritice. În primul rând, mi se pare o lipsă de respect faţă de mine, care sunt receptorul textului, să mă facă să mă chinui să dezleg mici mistere precum diferenţa dintre pături şi paturi, sau între puţea şi putea. Nu e aşa greu. Nici eu nu m-am născut cu tastatura în română legată de mână, mă obişnuisem deja să scriu fără diacritice când am ajuns la vârsta la care am făcut schimbarea pe scris corect. Şi n-am murit. Da, pe messenger nu scriu cu diacritice pentru că mă încurcă la emoticoane, dar în rest, mă strădui, pe cât posibil, să folosesc modul corect de a scrie, modul care nu naşte confuzii şi care ar trebui folosit de toată lumea, în mediul online şi nu numai.
Ceea ce mă aduce la viaţa reală şi la celălalt subiect, care e, după cum ziceam, vag legat, şi anume prezentările PowerPoint. Citisem undeva o comparaţie foarte reuşită: "Prezentările PowerPoint sunt ca şi copiii tăi. Oricât ţi s-ar spune că sunt urâţi, vei considera că sunt cei mai frumoşi in lume" Din păcate, prea mult se fac sacrificii de dragul stilului, de dragul unei teme sau al unui set de culori ce plac autorului, de multe ori în detrimentul lizibilităţii.
Sau celălalt caz, când, deşi fontul permite utilizarea diacriticelor, textul e lăsat aiurea fără diacritice. În primul rând, mi se pare o lipsă de respect faţă de mine, care sunt receptorul textului, să mă facă să mă chinui să dezleg mici mistere precum diferenţa dintre pături şi paturi, sau între puţea şi putea. Nu e aşa greu. Nici eu nu m-am născut cu tastatura în română legată de mână, mă obişnuisem deja să scriu fără diacritice când am ajuns la vârsta la care am făcut schimbarea pe scris corect. Şi n-am murit. Da, pe messenger nu scriu cu diacritice pentru că mă încurcă la emoticoane, dar în rest, mă strădui, pe cât posibil, să folosesc modul corect de a scrie, modul care nu naşte confuzii şi care ar trebui folosit de toată lumea, în mediul online şi nu numai.
Ceea ce mă aduce la viaţa reală şi la celălalt subiect, care e, după cum ziceam, vag legat, şi anume prezentările PowerPoint. Citisem undeva o comparaţie foarte reuşită: "Prezentările PowerPoint sunt ca şi copiii tăi. Oricât ţi s-ar spune că sunt urâţi, vei considera că sunt cei mai frumoşi in lume" Din păcate, prea mult se fac sacrificii de dragul stilului, de dragul unei teme sau al unui set de culori ce plac autorului, de multe ori în detrimentul lizibilităţii.
- O prezentare PowerPoint trebuie să aibă un design potrivit situaţiei, de cele mai multe ori aceasta însemnând un design curat, simplistic, în culori pastelate, care să accentueze textul şi imaginile.
- Ţineţi cont că, în general, sunteţi la lampa unui proiector. Aveţi grijă la contraste, să se vadă şi la lumină care schimbă puţin nuanţele. Scrieţi cu o culoare închisă peste un fundal deschis şi nu ar trebui să aveţi probleme.
- Uniformitatea între slideuri este o idee foarte bună. Nu schimbaţi designul în mijlocul prezentării. Maxim ce se poate face este câte un slide de titlu al secţiunii, care să difere, dar să păstreze elemente din designul aplicat în general, i.e. poate să fie de o culoare puţin mai închisă, sau să aibă o dungă pe lateral, etc.
- De asemenea, slideurile nu trebuie încărcate cu text. Ideile principale trebuie puse pe slide, iar vorbitorul se descurcă pe marginea ideilor respective (eventual ajutându-se de un al doilea calculator, o foaie în mână sau alte trucuri care îi trec prin minte). Enumeraţiile lungi care sunt neapărat să apară în întregime, pot fi împărţite pe două sau mai multe slideuri. În general regula este de maxim 30 cuvinte pe slide.
- Editaţi imaginile. E preferabil să nu aibă colţuri albe şi defecte vizibile. Întotdeauna ajută să puneţi câte un caption, un mic text sub imagine care să o explice pe scurt, împreună cu relevanţa ei la subiect.
- Fără grafice de dragul graficelor. Dacă totuşi alegeţi grafice sau SmartArt, să fie relevante, bine gândite, bine structurate şi mai ales bine informate.
- Şi bineînţeles... folosiţi diacritice şi simboluri. Dacă puneţi nume de savanţi, artişti sau mari băgători de seamă ai istoriei, măcar atât respect puteţi arăta încât să îi scrieţi corect numele. A se vedea Ångström şi Jägermeister (da, ştiu că nu e numele nimănui)
Până la viitoarea citire, sper să găsiţi utile recomandările de mai sus şi, mai ales, sper să scrieţi cât mai frumos şi mai corect.
Există o soluție foarte simplă ca să poți scrie și pe messenger cu diacritice și anume: Romanian (Programmers). Pe http://secarica.ro/html/ro.html este driver pentru tastatura românească. Un inconvenient este că nu se aplică pe toate versiunile de windows, si nu merge pe 64 de biți.
ReplyDelete